Sanatate cu semintele oleaginoase

Semintele oleaginoase sunt acele seminte sau fructe care contin un procent ridicat de ulei. Oleaginoasele sunt o  sursa sanatoasa de proteine, fiind un inlocuitor foarte bunal proteinei animale (lapte, carne, oua), deoarece sunt mai putin acide decat proteina animala si nu contin factori de crestere sau urme de medicamente cu care sunt crescute animalele. De asemenea, contin o cantitate mai mare de proteine si lipide (grasimi) fata de alte tipuri de vegetale: fructe, legume sau verdeturi.
    Daca sunt consumate in starea lor naturala, asa cum au fost preluate din natura, fara nici o procesare termica, oleaginoasele sunt mai sanatoase chiar decat leguminoasele (fasole, soia, linte, naut, bob, etc.), care pentru a putea fi mancate trebuiesc fierte.
    In plus, datorita conţinutului mare de fibre, acestea ajută digestia, favorizând tranzitul intestinal.

Seminţele oleaginoase conţin multe minerale, ceea ce ajută la stimularea sistemului imunitar şi creşterea capacităţii de apărare a organismului. Prin prezenţa seleniului, aceste seminţe îmbunătăţesc fertilitatea masculină. Mai mult, vitamina B6 din nuci ameliorează simptomele sindromului premenstrual. Datorită zincului şi proprietăţilor antioxidante din vitamina E, seminţele oleaginoase ajută la încetinirea procesului de îmbătranire, păstrand pielea fermă şi catifelată.

Iata o lista cu cateva seminte oleaginoase si proprietatile lor:

Migdalele sunt bogate în vitamina E, magneziu, acid folic, fosfor, potasiu şi sunt unele dintre cele mai importante surse vegetale de calciu. Migdalele protejează inima, creierul şi stimulează imunitatea. Consumate zilnic, acestea contribuie la hidratarea pielii uscate şi la prevenirea cancerului. In plus, migdalele stimulează digestia şi ajută la combaterea constipaţiei.

Alunele reprezintă o sursă bună de vitamina E şi mangan, având un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu. Un pumn de alune pe zi ajută la îmbunătăţirea performanţelor intelectuale. Mai mult, aceste alimente îmbunătăţesc circulaţia sangvină, sunt vermifuge şi reprezintă un remediu energizant în cazul bolnavilor de T.B.C., celor cu litiază renală şi diabeticilor. Dacă se consumă prăjite, alunele îşi pierd din vitamine şi din enzime. Adaosul de sare de pe acestea afectează rinchii, putând conduce la hipertensiune.

Nucile reprezintă o sursă importantă de acid folic, magneziu, fosfor, potasiu şi au un conţinut scăzut de sodiu şi colesterol. 100 de grame de nuci reprezintă doza zilnică de cupru şi vitamina E. Deşi nucile braziliene conţin magneziu, fosfor, seleniu, acid folic, calciu şi potasiu, acestea au grăsimi saturate care sunt nesănătoase. Nucile de ginkgo biloba sunt recomandate a fi consumate, deoarece conţin vitamina C şi niacină.

Fisticul are un grad ridicat de calciu, fosfor, potasiu, vitamina A, vitamina K şi acid folic. Potrivit unu studiu, consumul de fistic crud reuşeşte să ţină sub control nivelul colesterolului „rău” (LDL), factor de risc în cazul bolilor cardiovasculare. In schimb, fisticul prăjit conţine grăsimi saturate şi sare, care pun sănătatea în pericol prin favorizarea bolilor de inimă.

Seminţele de dovleac sunt sărace în colesterol şi sodiu, dar sunt bogate în proteine, magneziu, fosfor, vitamina K şi fier. Aceste seminţe sunt recomandate în cazul anemiei, în cazul problemelor renale, hepatice şi cardiace. Mai mult, acestea alungă insomnia, protejează inima, iar datorită aportului de zinc ajută la sănătatea prostatei.

Nucile caju prăjite au conţinut bogat de grăsimi monosaturate care protejează inima. Nucile caju sărate nu sunt recomandate persoanelor hipertensive sau bolnavilor de inimă, deoarece 100 grame conțin mai mult de jumătate din necesarul zilnic de sare.

Seminţele de floarea-soarelui conţin vitamina E, tiamină, magneziu şi fosfor. Şi acestea au un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu. Seminţele de floarea-soarelui joacă un rol important în reducerea simptomelor asociate artritei şi astmului. Seleniul din seminţe ajută la regenerarea celulelor, activarea hormonilor tiroidieni şi menţinerea elasticităţii ţesuturilor. Acestea sunt recomandate şi în prevenirea şi tratarea afecţiunilor cardiovasculare.

Seminţele de susan sunt, de asemenea, sănătoase, deoarece au seleniu, magneziu, fosfor şi prezintă nivel scăzut de colesterol şi sodiu. Acestea sunt o sursă importantă de calciu, oferind aproape o treime din cantitatea zilnică recomandată, la 30 de grame. Datorită acestui fapt, dantura se menţine sănătoasă, iar riscul apariţiei osteoporozei scade.

Semintele de cânepă contin toti aminoacizii esentiali si acizii grasi necesari pentru sănătate. Făina proteică din seminte de cânepă contine toti cei 20 de aminoacizi cunoscuti, inclusiv pe cei mai importanti 9 aminoacizi esentiali pe care organismul uman nu îi poate produce pe cont propriu. Aminoacizii esentiali din cânepă sunt usor digerabili. Cânepa mai contine vitamina A, E si D, multe tipuri de vitamina B, sodiu,calciu, fibre dietetice si fier.

Seminţele de in sunt cea mai bogată sursă vegetală de omega-3, un antioxidant cunoscut pentru efectele benefice asupra inimii, sistemului osos şi tensiunii arteriale.Datorită acestor beneficii, seminţele de in constituie o alternativă excelentă la uleiul de peşte şi carnea de somon. În plus, seminţele de in mai au şi avantajul că asigură un aport important de fibre, vitamine (în special, cele din complexul B) şi de minerale

Semintele de chia sunt unele dintre cele mai sanatoase alimente de pe planeta fiind extrem de bogate in nutrienti cu importante beneficii pentru corp si creier.Uitandu-ne la spectrul nutritiv al semintelor de chia, putem vedea ca 30 de grame de seminte au 12 grame de “carbohidrati.” Cu toate acestea , 11 din acestea sunt fibre, care nu sunt digerate de corp. Fibrele nu duc la cresterea zaharului din sange, nu au nevoie de insulina pentru a fi distribuite, deci nu ar trebui luate in calcul ca si carbohidrati.

Semintele de chia contin o cantitate semnificativa de proteine. Ca si semintele de in, semintele de chia sunt foarte bogate in acizii grasi Omega-3. De fapt, semintele de chia contin mai mult Omega-3 decat somonul, prin comparatie.Semintele de chia pot aduce imbunatatiri majore diabeticilor de tip 2.

 

Din cauza conţinutului caloric ridicat, aceste alimente trebuie consumate în combinaţii, grăsimile avand nevoie de carbohidraţi pentru a se metaboliza. Spre exemplu, seminţele pot fi consumate cu cereale şi lapte.

 

Tabel de calorii

 

30 de grame (un pumn) de seminţe în coajă conţin 120 de calorii

 

30 de grame (un pumn) de fistic conţin 180 de calorii

 

30 de grame (un pod de palmă) de alune, nuci sau migdale conţin 180 de calorii

 

O porţie de alune, nuci sau seminţe este recomandată să se consume de 3-4 ori pe săptămană
www.natbiolife.ro – Magazin naturist online

 

 

Distribuie articolul

Explorează și alte subiecte

echilibru hormonal
Teodora Necula

Cum sustinem embriotransferul prin nutritie si suplimente

Obiectivul pregătirii pentru embriotransfer este de a pregăti mucoasa uterului (mucoasa endometrială) pentru a primi un embrion, adică plin de nutrienți și receptiv la embrionul care vine. Dacă ai trecut prin procesul de FIV, probabil că vei ști totul despre grosimea endometrului, deoarece este de obicei măsurată în timpul ecografiilor obișnuite. Scopul este un endometru

Uncategorized
Teodora Necula

Ceata mentala – mit sau realitate?

Termenul „ceață creierului” sau brain fog este folosit pentru a descrie un mix de condiții cognitive, inclusiv probleme de memorie, lipsa de claritate mentală și incapacitatea de a se concentra. Descrisă uneori ca oboseală mentală sau oboseală a creierului, ceața creierului în sine nu este o afecțiune medicală, ci un simptom al unei alte afecțiuni.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top