În primul rând, trebuie să renunţăm la orice vas de aluminiu folosit pentru prepararea sau încălzirea alimentelor! În al doilea rând, să aruncăm folia de aluminiu pe care mai toţi o folosim pentru sandvişuri, la cuptor, sau drept capac la vase! Apoi, să evităm clasicele surse de aluminiu, adică mai toate produsele care conţin conservanţi, amidon alimentar adăugat sau praf de copt (sunt mari surse de fosfaţi de aluminiu). De asemenea, şi deodorantele cu aluminiu sunt de evitat. Apa pură, lipsită de minerale anorganice, este cea mai indicată, şi cea mai utilă în eliminarea depunerilor de aluminiu.
La nivel european, s-a dat alarma cu privire la prezenta in exces a aluminiului in alimentatie. Acest element e peste tot, in aer, apa, sol, si, in anumite cantitati, nu este daunator organismului. Dar, in ultima vreme, produsele pe care le consumam, de la alimente, la medicamente, apa si chiar obiectele inconjuratoare, ne pun in contact cu o supradoza din acest metal toxic. Efectele sunt dintre cele mai devastatoare: boli ale sistemului nervos, printre care si Alzheimer. Mai jos sunt sursele de aluminiu din mediul inconjurator si produsele pe care ar trebui sa le indepartam din viata noastra.
Acumularea la nivelul creierului duce la apariţia demenţei de tip Alzheimer, dar şi altor tipuri de demenţă, precum cea parkinsoniană sau cea de dializă. Acumularea lui interferă şi cu folosirea fierului în organism (împiedică formarea hemului, ducând la anemie), dar şi cu folosirea calciului, fluorului şi fosforului. Un alt efect este neutralizarea sucurilor digestive, ceea ce duce la apariţia problemelor gastro-intestinale. Şi câte altele or mai fi, despre care încă nu s-a aflat…
Ce obiecte trebuie aruncate?
Efecte secundare ale aluminiului apar chiar si cand este consumat in cantitati mici. Un alt caz de intoxicatie cu aluminiu este tratat intr-o revista medicala americana ca o tumoare a esofagului care s-a retras cand bolnavul a incetat sa mai foloseasca vase de aluminiu. Ce putem face noi pentru a sta cat mai departe de aluminiu? In primul rand trebuie sa scapam de toate ustensilele, tacamurile si recipientele de aluminiu din bucatarie, sa consumam apa imbuteliata cu continut scazut din acest metal sa renuntam definitiv la ambalarea alimentelor in staniol si folii de aluminiu, sa evitam aspirina pe cat posibil, sa nu mai cumparam conserve, bere si racoritoare la cutie, sa refuzam mancarea la caserole tapate cu aluminiu. Pare imposibil, dar veti vedea ca aceleasi alimente exista si in ambalaje de sticla sau carton. Cat despre celelalte obiecte care ne inconjoara, eliminati-le pe cele inutile. De termopane si usi de aluminiu n-aveti cum scapa.
Cand aluminiul este tinut la rece si nu este expus temperaturilor ridicate transferul de particule de aluminiu din folie catre mancare este minim. In schimb, studiul arata ca ingredientele gatite in folie de aluminiu la temperaturi peste 150C duce la un transfer urias de aluminiu catre mancare. In cazul carnurilor rosii transferul este 378%, in timp ce in cazul carnurilor de pasare trasnferul este de 215%, au descoperit cercetatorii.
In plus, alimentele acide (cum sunt rosiile, lamaile, otetul) preiau si mai mult din aluminiul din folie. De exemplu, in cazul rosiilor trasferul este de 3-6mg/100g produs daca acesta este gatit in aluminiu.
In Uniunea Europeana, aluminiul este intalnit sub denumirea de E 173, responsabil de aparitia unor boli ca Alzheimer si Parkinson, osteoporoza, boli cardiovasculare. Fiind neurotoxic, Comisia Europeana dezbate posibilitatea de a fi retras din alimentatie, mai ales a copiilor. E 173 este un colorant intalnit mai ales in produse bazate pe cereale, ca painea, prajiturile si biscuitii.
