Pastura este sursa de nutritie principala a albinelor si a larvelor acestora. Ea este, de fapt, un ameste de saliva, nectar si polen colectat de albinele lucratoare. Compozitia chimica exacta a pasturii depinde de plantele de pe care albinele au colectat polenul; astfel, nu exista doua bucati de pastura care sa fie identice.
Totusi, pastura isi pastreaza de obicei proprietatile benefice pentru sanatatea umana, indiferent de diferentele din compozitie. In general, pastura contine 55% carbohidrati, 35% proteine, 3% vitamine si minerale, 2% acizi grasi esentiali. Restul, de 5%, este un amestec de ingrediente in care regasim si amino-acizi.
Pastura este considerata a fi un aliment complet, deoarece contine toti nutrientii necesari pentru supravietuire; acesta este si motivul pentru care pastura are atat de multe beneficii pentru sanatatea corpului uman.
Inafara de a fi o sursa de hrana si proteine pentru stup, pastura este o sursa de antioxidanti cu numeroase beneficii nutritionale, de aproximativ 3 ori mai multe decat polenul, in special asupra bolilor hepatice precum hepatita cronica. Este un produs deosebit, continand elementele necesare unei digestii optime: o cantitate de acid lactic de 6 ori mai mare decat cea a polenului, multa vitamina K si antioxidanti care protejeaza impotriva radicalilor liberi. In plus, are si termenul de valabilitate mult mai mare decat al polenului si se poate mentine timp indelungat in starea naturala, fara a pierde din continutul nutritiv sau din proprietatile curative.
Păstura este un polen modificat biochimic. Polenul depozitat în faguri fermentează sub influenţa substanţelor adăugate de albine, a microorganismelor şi a condiţiilor de temperatură şi umiditate. Fermentaţia durează aproximativ trei luni, iar produsul rezultat este diferit de polenul iniţial şi cu o efect terapeutic superior. Ce se întîmplă în stup? Albinele tinere care încă nu zboară, aflate în primele şapte zile de viaţă, preiau polenul de la cele lucrătoare, îl fărîmiţează cu mandibulele, îl frămîntă adăugîndu-i enzime din corpul lor şi îl presează cu lovituri de cap în celulele fagurilor.
Celulele se umplu cu polen în proporţie de 2/3. Peste acest polen se adaugă miere în ultima treime şi totul se acoperă cu o peliculă fină de ceară. În acest fel, celula fagurelui este închisă ermetic, iar procesul de fermentaţie poate începe.
În prima etapă a fermentaţiei, se dezvoltă bacteria aerobă pseudomonas, care va consuma întreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce în final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere.
În a doua etapă, se dezvoltă o bacterie anaerobă, lactobacillus, care foloseşte glucidele ca sursă de oxigen, producînd în schimb acid lactic, concentraţia acestuia ajungînd la 3,2%. De asemenea, creşte concentraţia de vitamine din grupa B.
În a treia etapă, între a 7-a şi a 15-a zi, activitatea de transformare a polenului în păstură este continuată de drojdiile din genul Saccharomyces, care utilizează resturile de glucide. În acest ultim stadiu, se produce fermentaţia finală a polenului, iar pH-ul produsului ajunge la valori cuprinse între 4 şi 4,2.
Principalul beneficiu consta in cantitatea de energie pe care o produce. Asta datorita faptului ca are in componenta o concentratie mare de vitamina B. Sa aruncam o privire asupra beneficiilor aduse de pastura sanatatii organismului uman:
– reduce nivelul de colesterol negativ si al trigliceridelor din sange, adica al celor doi factori principali pentru afectiunile cardiace;
– lupta impotriva cancerului, prin prevenirea dezvoltarii tumorilor;
– lupta cu alergiile, permitandu-i corpului sa dezvolte o rezistenta impotriva polenului;
– imbunatateste sistemul imunitar, datorita cantitatii mari de vitamine si minerale;
– acizii grasi esentiali din componenta ei contribuie la eliminarea simptomelor provocate de stres;
– ajuta la pierderea in greutate, deoarece catalizeaza metabolismul si elimina grasimea;
– ajuta la tratarea simptomelor pentru artrita, prin reducerea inflamatiilor;
– inverseaza procesul de imbatranire datorita continutului ridicat de antioxidanti, care lupta impotriva radicalilor liberi.
Pastura intervine si revitalizeaza ficatul, asigurandu-se ca intregul corp este sanatos si ingrijit. Studii de specialitate au aratat efectele pasturii asupra pacientilor cu hepatita A si B in trei luni de la administrare, fiind necesar un tratament prelungit in cazul celor care sufera de hepatita C.
Pastura este astfel recomandata ca adjuvant in special in hepatitele acute si cronice, ciroze uscate sau umede. Doza recomandata pentru aceste afectiuni este de 10-20 grame pe zi, administrata o singura data sau in doua transe, la 30-45 de minute dupa masa. In caz de afectiuni hepatice severe se creste doza la 30 grame pe zi, de trei ori pe zi, cat posibil intre mese.
Unele persoane au avut parte de efecte secundare dupa ce au consumat pastura, incluzand aici si reactii alergice. In cazul in care esti alergic la veninul albinelor sau la oricare alt tip de venin, atunci ar trebui sa eviti consumul de produse din polen.
De asemenea, daca te temi sa nu ai reactii alergice la consumul de pastura, ar trebui sa incepi prin administrarea unor doze foarte mici si sa le maresti in timp, in cazul in care nu observi in cateva zile vreo reactie alergica.
Pastura din sursa sigura puteti gasi pe magazinul naturist :
http://www.natbiolife.ro/pastura-painea-albinei-tub-digestiv-depresie-ateroscleroza-anemie-acnee-colesterol-imunitate-preturi-mici?keyword=pastura
http://www.natbiolife.ro/borcanul-copiilor-veseli-miere-polen-goji-pastura-laptisor-matca-scortisoara
