REMEDII NATURISTE PENTRU REFACEREA FLOREI INTESTINALE

Microflora intestinala din colon contine mai mult de 100.000 de miliarde de celule bacteriene, din peste 400 specii de bacterii diferite, 99% dintre ele fiind anaerobe. Acestea formeaza stratul natural de bacterii „bune” aflat pe intestin si are un rol important in digestie si in imunitatea organismului.

    Astfel, flora intestinala degradeaza resturile alimentare nedigerate intr-o forma in care acestea sa poata tranzita peretii tubului digestiv si sa intre in sistemul vascular. Tot flora intestinala participa la sinteza unor vitamine (complexul de vitamine B, vitamina K) si mentine un mediu ostil instalarii bacteriilor „rele”.

Totodată, facilitează digestia şi contribuie la reglarea funcţiilor intestinale, stimulează sinteza imunoglobulinelor, echilibrează pH-ul şi sintetizează nutrienţii necesari pentru menţinerea sănătăţii organismului.
Distrugerea activitatii normale a florei intestinale duce la afectiuni si infectii grave.

 

Simptome
In timpul procesului digestiv, se creeaza un exces de substante toxice, care, in lipsa florei intestinale, nu mai sunt procesate corect de catre ficat. Mai departe, aceste toxine se raspandesc in intreg organismul, ducand la o auto-intoxicare.
Simptomele pot fi numeroase, dar nu sunt specifice, putand sa apara si in alte boli. Acestea se pot manifesta prin: balonare, diaree, constipatie, digestie proasta, flatulenta, dureri de burtă, miros neplăcut al respiratiei sau al pielii, mâncărimi, eczeme, oboseala, dureri de cap, tulburari de memorie, depresie, colita, artrita, obezitate, diabet, afectiuni cardiovasculare sau cancer.
Infecţiile urinare şi vaginale frecvente sunt un semn al unei flore intestinale perturbate, implicit al unei imunităţi slăbite.

Atentie la dezechilibre!

Viata omului modern se desfasoara pe „repede inainte”. Omul modern sare de multe ori peste mese. Consuma foarte putine legume si fructe. Din lipsa de timp se multumeste cu un pranz luat la fast-food si cu o cina pregatita la repezeala. Apa bea foarte putina, in schimb nu-i lipsesc in nici o zi bauturile acidulate. Pentru cea mai mica viroza apeleaza la antibiotice, chiar daca nu sunt recomandate. Pentru cea mai mica durere ia antiinflamatoare, antialgice. In plus, omul modern traieste intr-un mediu tot mai poluat, fumeaza tot mai mult. Va recunoasteti in acest mod de viata? Cu siguranta ca da. Iar un asemenea mod de viata inseamna automat dezechilibrul florei intestinale, altfel spus cresterea florei de putrefactie si scaderea florei de fermentatie. Dezechilibrul florei intestinale este o problema subdiagnosticata. Dezechilibrul florei intestinale nu doare, insa scade imunitatea, permitand agentilor patogeni sa se dezvolte.

Flora intestinala are un rol important in digestie si in imunitatea organismului. Astfel, flora intestinala degradeaza resturile alimentare nedigerate intr-o forma in care acestea sa poata tranzita peretii tubului digestiv si sa intre in sistemul vascular. Tot flora intestinala participa la sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) si mentine un mediu ostil instalarii bacteriilor patogene potential cauzatoare de boala.

Bacteriile care formeaza flora intestinala nu colonizeaza toate aceleasi parti ale intestinelor. Astfel, germenii aerobi (care au nevoie de aer si de oxigen) se gasesc in partea superioara a intestinului subtire, la nivelul duodenului si in jejun, deoarece aerul din stomac patrunde cu usurinta acolo. Printre aceste bacterii se numara enterococii, colibacilii, streptococii, stafilococii, Pseudomonas, citrobacteriile. Pe de alta parte, bacteriile anaerobe (care nu au nevoie de oxigen) populeaza locurile inchise si sarace in oxigen, adica a doua jumatate a intestinului subtire (ileonul) si colonul. In aceasta categorie se incadreaza fusobacteriile, streptococii anaerobi, clostridii, ciuperci (Aspergillus, Candida albicans), lactobacteriile (Acydophilus, Bifidus). Flora bacteriana anaeroba se imparte in doua grupe de germeni: de fermentatie si de putrefactie.

Ce face flora de fermentatie?

Flora de fermentatie declanseaza procesele de fermentare a fibrelor din legume, fructe, din invelisul cerealelor. Flora de fermentatie deterioreaza aceste fibre pentru a elibera nutrientii. Fibrele dure – celuloza, pectina, lignina – nu pot fi digerate de sucurile digestive, secretate de stomac, ficat si celelalte glande digestive. Aceste fibre ajung intacte in intestin, unde sunt transformate de flora intestinala.

In timpul fermentatiei sunt generate substante acide (acid lactic, acetic, propionic, butiric, succinic si carbonic). Aceste substante acidifica portiunea intestinala in care se afla, ele creeaza un mediu local usor acid, care ajuta la dezvoltarea florei intestinale de fermentatie si stimuleaza peristaltismul intestinal.

Dar flora de putrefactie?

In partea terminala a colonului se gaseste flora de putrefactie, care degradeaza particulele alimentare care nu au fost digerate inca. La acest nivel este vorba mai ales de reziduuri proteice (carne, peste, oua). In acest proces sunt generate deseuri mai mult sau mai putin toxice, pe care le neutralizeaza ficatul, si anume amoniacul, fenolii, indolul, scatolul, hidrogenul sulfurat, substantele aminate, ptomainele. Aceste substante creeaza un mediu alcalin, care ajuta cel mai mult la dezvoltarea germenilor de putrefactie

Probioticele (bacteriile „bune”) şi prebioticele (fibrele alimentare) acţionează împreună, asigurând echilibrul florei intestinale şi buna funcţionare a intestinului.

Probioticele sunt bacteriile prietenoase, care sunt responsabile pentru principalele procese de fermentaţie sanatoase din colon. In plus, probioticele ajuta sa ne insanatosim mai repede in cazul unor probleme de sanatate precum:
– infectii, in special inflamatii ale gatului, candidoze sau infectii urinare
– toxiinfectii alimentare, diareea calatorului sau sindromul de colon iritabil
– inflamatii ale intestinului, cum ar fi boala Crohn sau colitele
– cancer, in special cel de stomac sau de intestin
– constipatie sau indigestii ori alte tulburari digestive (diaree, balonare)
– dupa interventii chirurgicale, stres prelungit sau o cura de antibiotice

Prebioticele sunt ingrediente alimentare care, atunci când sunt ingerate, ajută la dezvoltarea bacteriilor “bune” din intestin. Aceste alimente conţin zaharuri prebiotice, care constituie o sursă de hrană pentru aceste tipuri de bacterii. În plus, ele curăţă colonul de toxine şi de microbii ce provoacă infecţii.

Remedii naturale
Studiile stiintifice recente au aratat ca doar doua specii bacteriene sunt necesare pentru repopularea florei bacteriene afectate: Lactobacillus si Bifidobacterium.
Surse de Lactobacillus si Bifidobacterium, adica de probiotice se gasesc in: branza, drojdia de bere, chefir din lapte, ceai Kombucha, muraturi, alimente fermentate in general.
Pe langa acestea, mai trebuie consumate fibre vegetale din cereale, fructe si legume, adica prebiotice, care se gasesc in special in: ceapa, praz, cicoare, andive, hrean, papadie, anghinare, sparanghel, usturoi, banane, grau integral si tarate de grau, seminte de in, sfecla roşie, gulii, miere de albine.

Pentru imbunatatirea tranzitului si refacerea florei intestinale se poate face o cura cu suc proaspat realizat cu un blender din: un morcov, 2 mere verzi, 1/2 fenicul (bulbul), o telina, 1/4 lamaie si o bucatica de ghimbir.

Salata probiotica: se amesteca intr-un blender diferite legume (varza, morcov, telina, gulii) la care se adauga ghimbir, usturoi si plante aromatice (marar, patrunjel, chimen). Se indeasa bine totul intr-un borcan, dar se lasa un spatiu de 5 cm, pentru ca legumele sa aiba loc sa se ridice. Apoi, se adauga apa, o lingura cu zer (cultura de probiotice) si un varf de lingurita de zahar (ca hrana pentru cultura). In spatiul ramas liber se pun cateva foi de varza rulate si se inchide ermetic borcanul. Se lasa la fermentat 3-6 zile, la temperatura camerei (21 grade Celsius) si apoi se poate consuma. Atunci cand deschideti borcanul, compozitia tinde sa iasa afara si apar bule. Asta inseamna ca legumele sunt fermentate. Pentru a incetini procesul de fermentare, se pastreaza la frigider. Se pot pune la fermentat si fructe (mere, prune).

Sfaturi utile
Evitati administrarea de antibiotice. Acestea se pot inlocui cu argint coloidal si/sau propolis, care nu au efecte adverse sau contraindicatii. De asemenea, ceapa si usturoiul sunt foarte bune antibiotice naturale.
Consumati cat mai des kefir (probiotice) si fibre vegetale (prebiotice), cum ar fi painea neagra.
Evitati sau inlocuiti, pe cat posibil, consumul de carne, grasimi, zahar, cafea, dulciuri sau alcool.
Consumati alimente alcaline ! Bacteriile rele se dezvolta intr-un mediu acid, pe cand bacteriile bune prospera in mediul alcalin.

Probiotic complex

http://www.natbiolife.ro/refacere-flora-intestinala-probiotice-regleaza-tranzit-in-urma-antibiotic-bacterii-bune-bacterii-lactice-imunitate-tranzit-colon