La nivel intestinal, microbiomul include cel putin 1 000 de specii diferite de bacterii avand peste 3 milioane de gene (de 150 de ori mai multe decat genele umane) si cantarind pana la 2 kg.
Ne vine să credem sau nu, corpul nostru este un mic univers, și încă unul foarte complex.
Studiul microbiomului va avea un cuvânt hotărâtor în înțelegerea medicinei moderne. Înțelegerea modului de funcționare a microbiomului va duce, în viitor, la găsirea unor soluții mai la îndemână pentru tratarea unor boli. În acest context, corpul uman va fi privit ca un ecosistem complex, colonizat de numeroase specii de microorganisme care se află în relații de colaborare sau de competiție.
Bacteriile ce formează microbiomul colonizează tractul nostru digestiv încă din primele 24 de ore de la naştere şi se stabilizează în jurul vârstei de doi ani, devenind o prezenţă permanentă în viaţa noastră şi formând un veritabil „organ”.
Microbiomul nostru variază încă de la naştere: oamenii de ştiinţă au descoperit că bebeluşii născuţi natural sunt acoperiţi cu microbii existenţi în canalul naşterii, iar cei ce vin pe lume prin operaţie cezariană sunt acoperiţi de microbii care există în mod normal pe pielea adulţilor.
In ultimele decenii, s-a observat că în zonele industrializate ale planetei numărul pacienţilor cu alergii a crescut într-un ritm alert.
După ani de studiu, cercetătorii au ajuns la concluzia că „obsesia curăţeniei” este principala cauză. Ipoteza a fost confirmată de un studiu elveţian realizat anul trecut, în cadrul căruia cercetătorii au ajuns la o concluzie fermă: creşterea dramatică a bolilor alergice în societăţile industriale este legată de dispariţia rapidă a microorganismelor care populează corpul uman. Conform unui studiu realizat de specialişti în microbiologie şi imunologie din cadrul Stanford School of Medicine, persoanele care au în organism bacteria Helicobacter pylori prezintă un risc mai mic de a suferi de astm, rinită alergică sau alergii ale pielii, în comparaţie cu celelalte. De asemenea, oamenii de ştiinţă afirmă că Helicobacter pylori joacă un rol important în funcţionarea hormonului ghrelină, dispariţia bacteriei contribuind la dezvoltarea obezităţii, a diabetului de tip 2 şi a altor afecţiuni metabolice.
In primul rand, microbiomul sanatos are un rol de protectie impotriva patogenilor. Mai mult, descoperirile recente ne demonstreaza ca bacteriile din noi sunt mult mai mult implicate in functionarea intregului organism. Microbii ajuta, printre alte functii, la: digestie, detoxifiere, sustinerea sistemului imunitar si la fabricarea vitaminelor cheie.
In al doilea rand, s-a descoperit ca microbiomul intestinal este implicat în dezvoltarea unor boli precum colita ulcerativa, boala Crohn, colonul iritabil, constipatia, diareea si altele. Supriza cea mai mare a venit in momentul in care oamenii de stiinta au confirmat legatura foarte stransa a microbiomului intestinal cu alergiile, cu bolile autoimune (poliartrita, psoriazisul, diabetul de tip 1, lupusul), cu bolile metabolice (obezitatea, malnutritia), cu bolile neurologice (scleroza multipla, Parkinsonul, migrenele, dementa), cu bolile psihologice (depresiile), cu bolile renale si cu foarte multe alte boli care aparent nu au legatura directa cu intestinele.
Microbiomul este implicat in:
- Absorbtie
- Preventia bolilor autoimune
- Producerea de neurotransmitatori
- Modularea sistemului imun
- Sinteza unor vitamine
- Reducerea inflamatiei cronice
- Influentarea greutatii corporale
- Prevenirea instalarii cancerului.
Sa vorbim un pic de alimentatie…
Intr-un corp sanatos, cele doua categorii coexista fara probleme. Dar atunci cand apare o perturbare a acestui echilibru – provocata de boli infectioase, de anumite diete, de medicamente, de interventii chirurgicale sau de utilizarea prelungita a antibioticelor – se instaleaza disbioza intestinala (care are ca simptome: tulburari de digestie, greata, voma, halitoza, balonare si eruptii cutanate) si susceptibilitatea organismului la boli.
- O alimentatie bogata in dulciuri rafinate si mai ales saraca in fibre alimentare, consumul de bauturi carbogazoase, prajelile, mancarea de tip fast-food, mancarea bogata in grasimi trans (produse de patiserie, biscuiti, covrigi) – toate acestea influenteaza negativ populatia din intestinul uman.
- Ideal ar fi sa folosim o hrana lipsita de aditivi alimentari, gatita in oale de ceramica, de sticla sau de lut, pentru a nu ingera compusii metalici eliberati din vesela de aluminiu, cupru sau chiar inox.
- Aditivii din alimentele procesate pot distruge bacteriile bune.
- Carbohidratii rafinati sunt problematici, deoarece zaharul prelucrat hraneste bacterii nesanatoase si ciupercile, permitandu-le sa se prolifereze. Consumul de zahar determina nevoia fizica pentru mai mult zahar. Poti utiliza insa indulcitorii naturali precum mierea bruta, siropul de artar, zaharul de nuca de cocos. Recomandam consumul redus de alimente procesate, deoarece toxinele din mediu ajung in produsele alimentare pe care le consumam si pot perturba microbiomul.
- Mese cât mai diverse – Echilibrul florei intestinale se obține prin varietate, de aceea nu e chiar cea mai fericită opțiune să mâncăm în fiecare zi grătar de pui cu salată, ci este necesar să alternăm cu alte alimente (de exemplu, mâine consumăm pește fript, cu un alt tip de salată).
- O creștere a bacteriilor „bune”, care nu duc la inflamații, ar fi determinată de „curățenia” pe care o fac alimentele bogate în fibre, la nivelul intestinului. Cele mai bune fibre provin din cereale integrale, fructe oleaginoase, legume și fructe crude, legume uscate (fasole, linte, năut, mazăre).
- Consumul de antibiotice trebuie redus la minimul necesar, astfel ca nu recomandam antibiotice de fiecare data cand aveti nasul infundat. Daca sunt suprautilizate, desi ele vizeaza bacterii rele, antibioticele distrug si bacteriile bune. Ele creeaza un dezechilibru major al florei intestinale.
- Probioticele sunt bacterii benefice ce se gasesc in cantitati mici in unele alimente fermentate, precum iaurt, muraturi, kombucha, varza. Aceste bacterii pot popula intestinul, oferind o gama larga de beneficii pentru sanatate, inclusiv pentru sistemul imunitar, deoarece incurajeaza cresterea bacteriilor bune. O alta optiune pentru a mentine flora intestinala sanatoasa, este utilizarea suplimentelor cu probiotice de calitate.
Ce probiotice recomand – BioKULT- https://tinyurl.com/4rhwhcfa – cod reducere 10% : teodora10
- Prebioticele sunt fibre care ajută la evacuarea mai rapidă din intestin a alimentelor digerate, din intestinul subțire către cel gros și evacuare. Cele două categorii, pro și prebioticele, formează un cuplu puternic de mare ajutor pentru îmbunătățirea tranzitului intestinal.
De preferat este ca reglarea florei intestinale sa aiba loc prin intermediul alimentatiei, iar suplimentele nutritive cu pre- si probiotice sa fie administrate doar in anumite situatii particulare (copii, varstnici, terapie cu antibiotice).
Microbiomul este un mediu dinamic viu, in care abundenta relativa a speciilor poate fluctua zilnic, saptamanal si lunar, in functie de alimentatie, medicatie, exercitii si o serie de alte expuneri de mediu. Cu toate acestea, oamenii de stiinta se afla inca in stadiile incipiente ale intelegerii rolului larg al microbiomului in sanatatea umana si a dimensiunii problemelor care pot aparea ca urmare a unei intreruperi in interactiunile normale dintre microbiom si gazda sa.
