Ce este burnout-ul?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește Burnout-ul astfel:
„Burnout-ul este un sindrom conceptualizat ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes. Se caracterizează prin trei dimensiuni:
– sentimente de epuizare sau epuizare a energiei;
– oboseala mentală crescută față de locul de muncă sau sentimentele de negativism sau cinism legate de locul de muncă; și
– eficacitate profesională redusă.
Burnout-ul se referă în mod specific la fenomenele din contextul ocupațional și nu ar trebui aplicat pentru a descrie experiențele din alte domenii ale vieții. ”
Burnout-ul este rezultatul stresului prelungit. Persoanele care suferă de epuizare se epuizează emoțional și fizic. În multe cazuri, performanța se reduce semnificativ. Epuizarea v-a rezulta probabil din situații în care există prea multe solicitări de muncă și / sau personale, uneori exacerbate de disponibilitatea limitată a resurselor – lipsa sprijinului, timpul insuficient.
De ce contează burnout-ul?
Burnout-ul are un impact semnificativ asupra individului care suferă de acest nivel de epuizare și poate necesita săptămâni sau luni de la muncă pentru a-și reveni.
Burnout-ul afectează corpul fizic
Stresul este răspunsul din organism la situații care sunt percepute a fi amenințătoare. Când corpul simte un eveniment amenințător, se declanșează răspunsul „luptă sau fugi”, iar glandele suprarenale eliberează hormonii de stres cortizol și adrenalină.
Dacă amenințarea care trebuie abordată este un eveniment de scurtă durată, acest răspuns poate fi bun, deoarece hormonii ne vor oferi o explozie de energie pentru a face față amenințării; și apoi nivelurile hormonale vor scădea la nivelul normal.
Cu toate acestea, dacă stresul rămâne o perioadă prelungită de timp, glandele suprarenale vor continua să elibereze cortizol și adrenalină până când glandele se epuizează, ducând la o situație cunoscută sub numele de oboseală suprarenală.
Oboseala suprarenală poate fi experimentată ca: oboseala extremă (indiferent cât de mult dormiți), slăbiciune musculară, anxietate / nervozitate, pofte de zahăr / grăsimi / sare și tendința de a dezvolta dependență de substanțe precum alcoolul sau cofeina.
Combaterea epuizării folosind nutriția
Instrumentele cheie pentru combaterea stresului includ: somnul, muzica, exercițiile fizice, natura, vorbirea și mâncarea.
Mâncarea ca instrument de combatere a stresului
Motivul pentru care corpul se simte stresat este că este dezechilibrat – cortizolul a fost în exces și a început să ne erodeze răspunsurile normale – ducând la scăderea sistemului imunitar, oboseală, tensiune musculară, creșterea tensiunii arteriale și insomnie.
Alegerile alimentare trebuie să restabilească funcția suprarenală și să gestioneze nivelul zahărului din sânge.
Adaptogeni – plante, rădăcini sau ierburi care lucrează cu glandele suprarenale pentru a readuce hormonii în echilibru. Diferitele plante oferă diferite beneficii, de exemplu:
- Turmeric – stimulează funcția creierului și ajută la reducerea depresiei
- Ginseng – calm, îmbunătățire a memoriei și a sistemului imunitar
- Ashwagandha – ajută la reducerea anxietății – Recomand : https://rb.gy/hvf9cr – cod reducere teodora10
- Astragalus – poate ajuta la combaterea oboselii
- Boabe de Goji – mărește energia
- Rhodiola Rosea – planta vikingilor, energie si vitalitate.
Construirea rezistenței – unele alimente se ocupă de efectele stresului, cum ar fi scăderea sistemului imunitar, hipertensiunea arterială, etc. Elementele nutritive importante care ajută la obținerea acestor rezultate includ:
- Vitamina C – ajută la scăderea cortizolului și crește sistemul imunitar. Citricele sunt surse bune.
- Carbohidrați complecși – încurajează eliberarea de serotonină care calmează și reduce tensiunea arterială. Încercați cereale integrale, legume și fructe.
- Omega-3 – s-a demonstrat că reduce hormonii stresului și poate proteja împotriva bolilor de inimă și a depresiei. Alimentele de încercat includ: nuci și semințe – de exemplu fistic, migdale; și pești grași, de exemplu, ton sau somon. Recomand : https://rb.gy/vlisk3 – cod reducere : teodora10
- Magneziu – Magneziul acționează împotriva oboselii și durerilor de cap. Sursele alimentare bune includ legumele verzi și soia. Recomand – https://rb.gy/azbctn – cod reducere : teodora10
- Proteine - aminoacizii din alimentele bogate în proteine ajută la repararea mușchilor și țesuturilor tensionate și la susținerea echilibrului hormonal. Sursele includ: linte, leguminoase, semințe, carne albă slabă, pește și ouă.
Alimente care pot exacerba simptomele stresului
Unele alimente perpetuează simptomele stresului și pot crea cicluri nesănătoase care înrăutățesc lucrurile. Cele mai bune alimente de evitat includ:
Carbohidrați și zahăr rafinați – În mod ironic, ne dorim zahăr și carbohidrați rafinați când suntem stresați. Acest lucru se datorează faptului că corpurile noastre știu că acestea sunt forme de energie cu acțiune rapidă și corpurile noastre cred că suntem pe cale să „luptăm sau să fugim”. Din păcate, deși acțiunea rapidă a acestor surse de energie duce la o prăbușire a energiei la scurt timp după aceea, ne lasă foame de mai mult – adică pofta următoarei soluții. Acesta este un drum către obezitate și scăderea nivelului de cortizol și insulină
Alcool – Alcoolul face ca mai mult cortizol să fie eliberat în organism, ducând la creșterea poftei de mâncare, metabolism mai scăzut, deshidratare, depresie a sistemului imunitar și tulburări ale nivelului de insulină. De asemenea, reacționează cu sistemele de recompense ale creierului provocând efecte de întărire și poate duce la dependență sau dependență.
Cofeina – Cofeina crește, de asemenea, nivelurile de cortizol ale corpului, reducând în același timp absorbția adenozinei, care calmează corpul. Cofeina crește hormonul dopaminei din organism acționând ca amfetamine – conducând de obicei la dependență.
Aș încuraja cu tărie să căutăm ajutor pentru a face față situației care provoacă stres.
Mentorii sau antrenorii pot fi o sursă bună de sprijin obiectiv. Ar putea fi, de asemenea, la fel de simplu a vorbii cu un prieten de încredere pentru a ajuta la punerea lucrurilor în perspectivă. Lucrul pe care nu trebuie să-l faci este să-ți îngropi capul în nisip, sperând că lucrurile se vor îmbunătăți singure. Acest lucru nu se întâmplă niciodată.
Primul pas poate fi cel mai greu. Decideți doar să faceți un mic pas și să mergeți de acolo. Sanatatea ta mintala stă la baza a tot ceea ce îți dorești pentru tine – nu o lăsa la voia întâmplării.
