In general,sanatatea noastra este influentata negativ de obiceiurile alimentare pe care le avem. Unele sunt prezente destul de mult in viata noastra si ne expun unui real pericol.
Ce trebuie sa eviti,pe scurt :
- Mezelurile – Sunt alimente înalt procesate. Conțin o cantitate mare de sare, grăsimi animale (colesterol) și „E-uri” foarte nocive pentru organism (acid eritorbic, nitrit de sodiu, etc.);
- Tăiței instant – Conținut mare de sare și grăsimi, indice glicemic ridicat, valoare nutrițională neglijabilă;
- Margarina – Grăsime vegetală modificată genetic, foarte nocivă pentru organism
- Iaurt aromat – Conținut foarte mare de zahăr și grăsimi, deși este prezentat ca fiind foarte sănătos
- Chips-urile, stix-urile, biscuiții sărați – Conținut mare de sare, carbohidrați și grăsimi „goale”;
- Supă instant – Conținut foarte mare de sare, valoare nutrițională scăzută;
- Pateul de ficat – Conținut foarte mare de sare și de „E-uri” care împiedică absorbţia vitaminelor şi a mineralelor;
- Cerealele – Cele mai multe cereale pentru micul dejun, inclusiv muesli, sunt bogate în zahăr și grăsimi. Cerealele sănătoase sunt cele integrale, de exemplu, grâul (comun, dur sau spelta), orezul brun, fulgii de ovăz, fulgii de orz, meiul, hrişca, quinoa;
- Zaharul si dulciurile-Zaharul un combustibil in stare pura, care tulbura metabolismul -corpul nu mai poate folosi grasimea ca sursa de energie. Contribuie la ingrasare atat prin aportul caloric direct cat si prin stimularea apetitului (creste pofta de mancare). Nivelul mare de glucoza din sange este daunator pentru tesuturi, chiar si atunci cand asta se intampla doar ocazional, ca atunci cand mananci o prajitura sau bei un suc dulce. Dupa energizarea initiala, alimentele care contin zahar induc o stare de somnolenta. Atentie si la zaharul ascuns in produsele procesate sub diverse forme (sirop de glucoza, sirop de porumb etc.). Daca vrei “ceva dulce” poti manca fructe, mai ales in perioada verii.
- Uleiurile si grasimile denaturate-Sunt si ele o sursa majora de energie, grasimea avand 9 kcalorii pe gram. Pe langa acest aport caloric uleiurile vegetale contin grasimi sensibile la caldura, lumina, expunere la aer. Deci este mult mai bine sa mancam grasimile direct din sursa, cum ar fi nucile si semintele crude, neprajite. Prajelile stim deja ca sunt daunatoare insa uleiurile incalzite in cuptor sunt la fel de periculoase. Ca exceptie, putem folosi putin ulei de masline extravirgin, in salate. Alte uleiuri acceptate, in situatia cand sunt presate la rece: seminte de dovleac, germeni de grau, seminte de in, seminte de canepa, nuca de cocos.
Pentru a fi sanatos trebuie sa consumi si alimente sanatoase. Pe langa stilul de viata activ si lipsa exceselor de orice fel, o dieta bazata pe alimente sanatoase contribuie din plin la o buna functionare a organismului.
Iata o lista cu alimente sanatoase:
1.Broccoli previne atacurile de cord si ateroscleroza prin continutul de calciu, fier si caroten.
2.Ouale- sunt alimentele aproape complete, cu nenumarate beneficii. Consumul a 3 oua zilnic nu afecteaza negativ starea de sanatate la omul sanatos.Ouale de prepelita contin chiar mai mult colesterol decat cele de gaina, dar asta nu este o problema. Totusi, in ou gasim reflectata compozitia nutritionala (in special la minerale) a nutreturilor folosite si a modului de viata al gainilor. Este de preferat sa le mancam fierte moi, galbenusul poate fi crud insa albusul are nevoie de tratament termic.
3.Cicoarea scade colesterolul si tensiunea arteriala si curata sangele cu ajutorul unor minerale specifice.
4.Nuci, alune si seminte oleaginoase-Au un continut mare de grasimi (sanatoase), fibre, proteine, vitamine minerale. Trebuie mestecate bine si, de preferat, hidratate. Se evita prajirea. Pot fi folosite pentru preparate vegane si “de post” (“branza”, “lapte” etc.). Recomandate sunt seminte de canepa, seminte de in, seminte de dovleac, seminte de susan, nuci, alune de padure, seminte de floarea soarelui, migdale, caju, fistic, seminte de chia, nuci de brazilia, nuci pecan, nuci macadamia, nuca de cocos.
5.Pestele si fructele de mare-Sunt bogate in proteine usor asimilabile, iod, seleniu, omega 3. Sunt de preferat proaspete, mai putin congelate sau in conserva. Modul de gatire optim este la abur sau fierte (supa de peste). Pestii de apa dulce nu au cantitati semnificative de omega 3 iar pestii oceanici (mai ales pestii rapitori) tind sa acumuleze metale grele si alti contaminanti. Acizii grasi Omega 3 apara sistemul vascular de inflamatii si calcifieri.
6.Usturoiul previne accidentele vasculare cerebrale datorita continutului ridicat de alicina.Este cel mai bun antibiotic natural,este eficient impotriva streptococilor,Usturoiul contine substanta ajoena care „dilueaza” sangele, astfel prevenind cheagurile potential periculoase. Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ajuta la reducerea tensiunii si a nivelului de zahar din sange, alunga astmul si bronsita, imbunatatesc circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de toxinele periculoase.
7.Legume (radacini,frunze.etc)-Sunt alimente smai slab incarcate caloric ,dar care aduc beneficii in zona antioxidantilor si fitonutrientilor benefici pentru sanatate. Fiecare isi are modul propriu de preparare optima, de exemplu spanacul sau morcovii sunt mai utile preparate termic (fierte), nu crude. Pot contine si antinutrienti sau toxine. La omul modern si sedentar ele ar trebui sa fie “grosul” dietei.
Se recomanda: salata verde, rucola, varza, broccoli, conopida, varza de bruxelles, spanac, patrunjel, leustean, leurda, untisor, urzici, fasole verde, morcovi, telina, sfecla, ridichi, andive, fenicul, anghinare, cartof, cartof dulce.
8.Ghimbirul-Ghimbirul este, poate, cel mai versatil condiment, fiind folosit în absolut toate tipurile de preparate, de la sosuri, supe și feluri principale, până la deserturi și băuturi. Ghimbirul prăjit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine prăjit alături de usturoi, sau ceapă. Indienii folosesc adesea această tehnică pentru a obține sosuri delicioase cu care asezonează mâncărurile de legume și carne.Ghimbirul ocupă un loc important în bucătăria japoneză, unde este folosit în cantități mici. De exemplu, carnea de pui este aromată prin stropire cu sucul obținut prin stoarcerea ghimbirului proaspăt.Utilizari medicale:reumatism,indigestii,raceli,combate raul de mare,de masina si senzatiile de voma,trateaza bronsita,astmul.etc
9.Fructe-Fructele dulci au si un continut mare de zaharuri, chiar daca naturale, ele pot contribui la depozitarea grasimilor. Este de preferat sa mancam fructele proaspete, in sezon. Dovleacul este si el un fruct care se mananca sub forma de supe sau copt.Recomandari: fructe “de padure” (zmeura, afine, coarne, mure, agrise, coacaze), prune, mere, gutui, cirese, visine, caise, piersici, pepeni, struguri, lamai, portocale, ananas, avocado, masline, tomate, ardei, dovlecel.
10.Miere si propolis-Mierea este prea apropiata de zahar pentru a constitui o varianta benefica pentru sanatate daca se depasesc acele cateva lingurite pe zi, tolerabile si in cazul zaharului alb. La fel si siropul de agave, artar sau altele similare.Propolisul are proprietăți terapeutice (bactericide, antivirale, antimicotice, antiinflamatorii, anestezice, analgezice, regeneratoare, antitoxice).Recomandari: miere, polen, propolis, capaceala, pastura, laptisor de matca, apilarnil.
Concluziile zilei:
1. Bea multă apă.
2. Mănâncă micul dejun ca un rege, prânzul ca un prinț și cina ca un cerșetor.
3. Trăiește cu cei “3 E:” Energie, Entuziasm, Empatie.
4. Fă-ți timp pentru rugăciune și meditație.
5. Citește mai multe cărți decât ai citit anul trecut.
6. Stai în liniște, timp de cel puțin 10 minute în fiecare zi.
7. Dormi 7-8 ore / noapte.
www.natbiolife
