Poftele alimentare si nevoile organismului

Ni se întâmplă uneori să avem poftă de ceva dulce sau de ceva sărat, de fructe sau de prăjeli. Fiecare poftă în parte este în realitate un mesaj transmis de către organismul nostru, pentru că fiecare poftă corespunde unei carențe de vitamine, minerale sau acizi grași.

 

Principalele pofte alimentare si bolile asociate acestora

Pofta de carbohidraţi (orez, cartofi, paste, pizza) – reprezintă un semn al lipsei unor nutrienţi, mai ales acizi graşi esenţiali. Această poftă ar putea fi rapid  eliminată (în câteva zile), prin suplimentarea dietei zilnice cu acizi graşi esenţiali prin includerea în meniu a două linguriţe cu ulei de floarea-soarelui presat la receulei de argan alimentar sau Krill oil.

Pofta de dulce, in special de ciocolata este destul de des intalnita la copii, dar si ocazional in randul adultilor si poate indica un deficit de vitamina B sau de magneziu. De asemenea, in cazul adultilor poate fi vorba si despre un semnal discret al stresului. Uneori, pofta de dulce este asociata cu prezenta diabetului zaharat tip 2.

Pofta de grasimi arata ca in organism a avut loc un deficit de acizi grasi esentiali, insa poate sa fie si semnul unui nivel scazut de calciu. In aceste cazuri este recomandat fie suplimentat consumul unor alimente bogate in calciu precum broccoli, susan, oua, branza, fie sa se administreze suplimente pe baza de calciu.

Pofta de sarat este de cele mai multe ori asociata cu carenta de sodiu, dar si cu un nivel crescut al stresului.

Mai exact, pofta de a manca ceva sarat precum covrigeii, chipsurile sau saratelele poate indica o deshidratare in organism, deoarece in aceste momente cantitatea de sodiu din organism scade, iar persoana in loc sa simta sete, simte nevoie de a consuma alimente sarate.

Totodata, pofta de sarat poate indica si o stare de anxietate, in astfel de cazuri fiind recomandata cresterea aportului de vitamina C, potasiu si magneziu.

Pofta de alimente acre (lămâi, murături, borş, oţet) ar putea  indica o dischinezie biliară. O altă cauză posibilă ar fi consumul exagerat de alcool şi grăsimi. Însă aceste pofte anunţă şi unele afecţiuni gastrice, hipoacide, hepatice, hipertiroidie, insuficiență corticosuprarenală. De cele mai multe ori, dacă veţi consuma seminţe, nuci, alune şi fructe această poftă va dispărea. Şi o ciorbă de legume acrită cu lămâie poate suplini carenţele.

Pofta de lactate poate transmite mai multe mesaje din partea organismului, printre care şi unele semnale de alarmă cu privire la apariţia unor boli perioculoase: osteoporoză, insuficienţă tiroidiană, insuficienţă renală, ciroză hepatică etc.

De asemenea, pofta de lactate ar putea indica şi un deficit de triptofan şi lizină, două substanţe, ambele aminoacizi, care se găsesc în alimente. Lipsa acestor aminoacizi declanşează afecţiuni ale glandei pineale, care se manifestă prin insomnii, stres şi nervozitate.  Însă, de cele mai multe ori, pofta de lapte ne trasmite că avem o carenţă de calciu şi fosfor.

Pofta de cafea tradeaza nevoia organismului de fosfor, sulf sau fier. Daca iti doresti sa nu faci din consumul de cafea o dependenta si daca vrei sa ai un nivel de fosfor echilibrat in organism este recomandat sa consumi cat mai mult peste, oua si fructe uscate, iar deficitul de fier poate fi compensat printr-un consum regulat de broccoli, patrunjel, telina sau usturoi.

Pofta de amar (grapefruit, pelin, anghinare) este un semnal de alarmă pentru posibile afecţiuni cardiovasculare, deoarece alimentele amare curăţă sângele de toxine şi îi uşurează circulaţia spre inimă.

Bineînţeles, mai sunt şi alte tipuri de pofte, cum ar fi cea de gheaţă sau ceva foarte rece (în realitate carenţa de fier, găsit în spanac şi broccoli), pofta de mâncare uscată (în realitate deshidratare, care impune, deci, consum ridicat de apă), pofta de pâine (în realitate lipsa de azot, găsit în fasole boabe, pește, nuci şi carne), etc.

Important este să identificăm ce ne transmite organismul şi să încercăm să acoperim toate carenţele, pentru că pe termen lung lipsa mineralelor, vitaminelor şi acizilor graşi esenţiali pot duce la afecţiuni mai grave.

www.aktmedical.ro

www.natbiolife.ro

Distribuie articolul

Explorează și alte subiecte

Uncategorized
Teodora Necula

Ceata mentala – mit sau realitate?

Termenul „ceață creierului” sau brain fog este folosit pentru a descrie un mix de condiții cognitive, inclusiv probleme de memorie, lipsa de claritate mentală și incapacitatea de a se concentra. Descrisă uneori ca oboseală mentală sau oboseală a creierului, ceața creierului în sine nu este o afecțiune medicală, ci un simptom al unei alte afecțiuni.

Uncategorized
Teodora Necula

Cum îți afectează tiroida ciclul menstrual

Menstrutii dureroase. Ovulație omisă. Perioade menstrule  neregulate. Sensibilitatea sânilor. PMS. Chist ovarian. Infertilitate. Endometrioza. PCOS. Ce au toate acestea în comun? Pe lângă faptul că afectează o femeie  din 3, acestea pot fi, de asemenea, legate de o problemă cu tiroida – în special hipotiroidismul – o tiroidă care funcționează lent sau, mai rar, de hipertiroidism, atunci când tiroida ta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top